nu patrie
la moartea mea să nu-mi aduci fanfară
căci n-am murit când trebuia
ți-am fost soldat nevrednic
sub paza mea te-au siluit dușmanii
nu pentru că solda mi-a fost mică
se înhăitaseră și prieteni și dușmani
și eu ca bietul decebal rămas-am singur
nici gardă de onoare să nu-mi pui
în cinstea mea să nu se tragă salve
căci n-am murit cum trebuia

tu patrie
ca mamă iertătoare
jelește-mă prin dangătul de clopot
aprinde-mi idealul lumânare
și arde-mi visele de n-ai tămâie
nu-mi merit numele pe-o cruce
mă-învăluie-n drapelul tău
și pune-mă în țarină ca-n poală
să recunosc mirosul tău de mamă
și să-ți renasc mai bun sub tricolor