agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Balada refuzatului NA UN DA - în epură ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-02-15 | |
De ce să faci pe dura?... cu fălcile încleștate
Să fii mai masculină... ce masculinul poate Ce lacrimi să urască, în slăbiciuni deșarte Cu tremurul din glas dosit în ambiguitate De ce să arunci finețea și gingășia fină? Fără să mai simți o teamă... și frica... și uimirea Strivind fiori de fluturi ce în stomac să fiarbă vor Și să îți pui atele peste genunchi, ca un zăvor, Să nu-i mai lași să tremure din vina mea Unui sărut furat din spate, și de pe pielea Unui gol umăr ce nu părea ca să prevină. De ce ai renunța la zâmbet... și încruntată ai să râzi? De ce te temi să vadă lacrimi din care ai izvorât, Oare de ce arunci cu tine?.. și în locul tău să fie o pată Și doar o fatidică pată... grasă de bărbăție crispată, De feminin te lepezi, și de tandrețe ce subjugă. Arunci la tomberon cu grație și duioșie Arunci și nepătatul pur, și cu plăpândul dai în ghenă Și arzi... ce simți că se întoarce Și flăcări mari și arse scoți din el... Din sufletul ce mai renaște, Domol și estompat blestem Ce-l porți cu tine.. fată dragă, Și viața nu o mai simți defel. Ce poezie?... microbistă ai devenit ca el, Ce versuri?... ce duios?... când inima ți-a devenit un os Și te ferești de lacrimi și te ferești de el Să-l prinzi plângând în baie exact ca un mișel, Ce devenise tandru, scoțând din tomberon Când nu erai atentă tot ce iubea la tine Îmbrățișând o carne ce unghii o despică Să te îngroape moare... să moară... nu abdică Să fi tu vinovată oare când toți și toate au devenit femei? Care se îngrămădesc buluc în coafură... câte trei Și epilează și pensează și parul și-l abandonează Când în solar e plin de ei, dar soare nu îi mai atinge Acoperiți din cap și până în picioare De un tub de alifii de zi, cu iz de scorțișoare De câte tipuri de miresme, de ciucuri strâmți, mulați pe glezne De lanț, cercei și mers lasciv, de feminin, ce lesne Îl vei cota mai feminin decât chiar femininul... este Și scade condiția de mascul când grațiosul crește, Iar tu de parcă nu ai de ales, vei deveni poveste Și brută încet, și masculină și dură și fără emoții, Căci cineva va trebui să apere cu prețul chiar a vieții Feminitatea ce transferă, în alt trup, metafizic Și te obligă acest demers să-ți schimbi până și sexul, Să pari că, chiar tu ai ales organ de reproducere să-ți schimbi. Să balansezi un echilibru de specie pe care să-l afirmi, Să te transformi în brută, n-ai dori, e de prisos Dar te transformi în deținută, de propriul trup străin ajuns, Ca să-ți renegi și părul lung și mătăsos, Și să accepți să porți niște genunchi mari și osoși Și vocea guturală ca să exprime dur Și mersul tău feeric să se transforme în scrum Să metamorfozezi în tine, o haină de bărbat, costum. Și așa te vei schimba pe veci, femeie, ce făcută terci, Se transformă într-un bărbat, mascul ce nu mai exista, Luându-i locul cu putere și devenită însăși ea, Bărbat ce încă se iubea, femeie ce încă se dorea. Toate în propriul trup ajunse, și lupte crude și intense Să ducă zi de zi în viitor doar ca să fie ea ce el nu este Doar ca să fie ea... ce nu mai este el, Doar ca să fie ea... să moară... bărbătește.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate