... mi s-a acordat pe neașteptate
un armistițiu
legat de sănătate;
nu știu, pân’ la alt solțstițiu?...
... parcă nu s-a-ntâmplat nimic,
n-am fost eu suferind
și stau chitic,
neobservat, să nu mai scormonesc scrâșnind
de care-n dinți m-am agățat
de eul meu -în care-am tot crezut
că încă nu-i epuizat-
se pare-i cum am vrut...
... hm, cum am uitat iute
durerea, multă deznădăjduire
când doar cerșești să te ajute
celui ce-l uiți să îi mai dai de știre
și derutat total
tot crezi că tot se reîntoarce
ca un val,
c-ai nouă vieți precum pisica, cea ce toarce...
și așa refuzi, că mintea e parșivă
și vrea s-ascundă ani trecuți
ce-s scriși, chiar de încerci cu sugativă
să-i ștergi din mulți
... deci bătălia nu e câștigată,
nu-i vorba de capitulare,
e-o nouă programare, dată,
o perioadă de încercare,
o pregătire
ca de antrenament,
o irosire
pân’ la finalul... accident!...
când armistițiul cade impotent...
06.03.2012