Și te ridic în palmă cum fulgul îl ridici,
Cum prinzi în mână-o floare ce-n față ți se-arată
Aș vrea să-ți spun atâtea, să nu fim doar amici
Dar ce urmează mâiine, cum poți a ști vreodată?

Și cum să uit privirea ce-atât m-a fermecat
Și mintea jucăușă pe șotii pusa iară;
Îmi pot inchide ochii să spun că am visat
Că nu-i loc de speranță, că tot o să dispară ?

De unde esti copilă ? Din care lume vii,
Ca să trimiți săgeata o inimă sa frângă?
E rodul întâmplării, ori joacă de copii
Și mă servești cu dreapta sau doar cu mâna stângă?

Și te ridic în palmă cum fulgul îl ridici
Ș-ncet, încet, m-apropii și vii și tu spre mine
Vom fi nimic iubito, sau poate doar amici
Hai să lasăm ca viața să meargă de la sine…

Cum poti să dai uitării ce-ți este-atât de drag,
Să crezi că e doar umbra amiezii trecătoare
Când soarele pe boltă parcă-ți zâmbește-n prag
Și liniștit se duce spre seară la culcare?…