Vântu-mi șoptește-n glumă
Și-a lui mângâiere-i fină,
Ușor păru-mi flutură
Și teama mi-o alungă.

Aud un dulce cânt’,
Dar i-o povară-n gând
Și-o lacrimă-n vânt
Pe obrazul blând.

Ușor eu capul mi-l ridic
Și-o rază privire-mi orbește,
Pare a fi un soare mic
Ce continuu mă privește.

Ochii mângâiați îmi sunt
De-o căldură amețitoare
Și-un iz de flori în vânt
Mă face o zburătoare.