aș lua-o la goană
cu totul că e rece în oasele mele
aș fugi gol
pe trotuare fără becuri economice
consumând curentul în mine
nu m-aș opri la semafoare
aș călca animalul incolor trântit jos

când picioarele s-ar opri
m-aș arunca sub o bancă
să-mi număr microbii din minte
aș căuta cu vârful țigării o cale
în vene să găsesc o umbră

m-am găsit în final rătăcit acolo
nu era mizerie și
am fugit îmbrăcat cu mine