Mi-e greu să spun vorbe frumoase
Deși afară-i soare, cald,
Aș vrea să pot sa ies din casă
Să strig pe stradă că te am.

E vremea iar de sărbătoare
Toți misună rîzînd in cor,
Aș vrea și eu să ies din casă
Să spun la lume al meu dor.

Poate nu-i bine să mă plîng
Caci alții au de dus mai grele,
Dar sînt mîhnit in al meu gînd
Și sînt prea plin de-a mea durere.

Aș vrea măcar să îmi fi tu
Și zveltă și ferice, și frumoasă,
Să zburzi pe dealuri sau cîmpii
Să-ți fie ziua luminoasă.

Ce bine-ar fi, ca măcar tu
Să poți trăi asa cum este,
Aceasta viață zi de zi
Să ai mereu flori la fereste.

AÈ™ fi si eu mai fericit
Stiind că sufletul ti-e bine,
Și poate că la asfințit
Ar curge lacrimi mai puține.

De tine grijă tu să ai
În timpul ăsta care ne desparte,
Ești viata mea, ești al meu rai
Mereu vom merge mai departe.