Într-un înveliș plin de iubire
m-am strecurat pe înserat,
în taina ce răsare-n fața
nemuritorului destin.

Cu o sfială cu greu ascunsă
mă-nchipui glas de neuitat,
cântând în adâncimi de vis uitat
dragostea-mi furata.

Nu știu de pot să-nvăț și pașii
ce m-ar aduce înapoi
pe culmile de noi umblate
senini și tineri amândoi.

Cer de stele jucăușe
mă învăluie cu cald fior
și mă cred, pentru secunde,
imperial etern de gând nepieritor.

necamuflat...