agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Self-annulment is a prison... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-10-22 | [This text should be read in romana] |
Nu mai sunt eu, nu mai esti tu, e numai timpul ofilit
Ramas pe frunze ruginii, ce se desprind duse de vant, Intre noi doi pareri de rau, pamantul reavan au gasit Si-oricat am vrea sa le-alungam, au radacinile-n cuvant. Uitam de ele uneori si fericiti ca toate capata un rost, Cum se-ntampla candva, cand multe semanau cu tine, Nostalgic retraim in gand, frumoase clipe care-au fost Un lant de stele ce-a legat, mireasma noptilor de mine. Doi calatori printr-o minune cu umbre argintii pe frunte, S-au ratacit prin alte vise, fara carari si fara flori Si dureros le este-acum, cand marile lucruri marunte, Aduc furtuni mereu in suflet si dau tacerilor fiori. Ne transformam in departare, cand frunze cad peste trecut, Sperand ca va veni o toamna pe tarmul lacrimilor noastre, Sa regasim din nou cararea, unde destinul l-am pierdut, Sa te-ndragesc cat universul, topit in zarile albastre.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy