Caut tălentu' șî el nu-i !
Fir-ar el al focului !
L-am întrăbat șî pă uica ,
Numa nu șcie nimica!

Caut tălentu' prântră țoale,
L-oi fi pus pră ele oare?
Caut talentu' prân nădraji
Pierd doi bumbi, dân ăia draji...

Caut tălentu' prântră crumpi
Îm căzură iară bumbi!
Las că-l găsăsc acușica
Nu mă supar pră nimica .

Caut tălentu' măi cu fală,
L-am lăsat pî plaț asară?
În șcătulă l-oi fi pus ,
Șî când am dășchis s-o dus...

Caut tălentu' în coșie,
Dar nu îi, fir-ar să fie!
Tră' să caut cu măi mult fras,
Că doar n-o plecat d-acas'.

Caut tălentu' la givan
Ș-aduc aduc vorba, da-i în van...
Că' ei acu' or vinit
Nimeni nu șcie nimic'.

Caut tălentul șî el nu-i!
Arză-l focu' focului !
Sâmt cum casa mi să-nclină!
L-oi fi pus bine în cuină!?

Da' vă spun că geaba, nu-i!
Fir-ar el al focului !
Cazul îi recunoscut,
Caut și io, ce n-am avut!*



*Corectată in grai bănățean de domnul Sorin Olariu.
Poanta (ultimele două rânduri) nu îmi aparține (din păcate),ea aparține domnului Marius Bartiș (urmare unui duel epigramistic).
Sper să vă placă. Eu mă duc să mai caut! :))

**************************

Da' nici eu nu m-am lăsat!

Marius, fi băiat cuminte.
Îți spun ca o rugăminte.
Chiar de dau câte-un rateu,
N-ai scris tu, cât am șters eu!