-De ce tot oftezi bunică
Și mergi ca un melc de greu:
Pentru că ești bătrânică,
Ori toiagul este greu?

-Sunt bătrână, draga mea
Însă nu asta mă "doare".
Aș dori dacă-aș putea,
Să trăiesc să te văd mare!

-Buni, ce vorbe rostești
O să fii nemuritoare!
Cine să-mi spună povești
Când merg seara la culcare?

Cu mânuțele-i fragile
O cuprinde iubitoare:
-N-o să pleci de lângă mine
Nici măcar când voi fi mare!

Aurora Luchian Vaslui