M-au sărutat din îngeri în fiecare zori de zi
Din razele solare am aripi pentru a putea iubi.
Mă tem de nemurirea unui suflet de hoinar,
Din zborul meu, nemarginit ating visarea iar.

Din lupta de cuvinte șoptite din izvorul lor,
O rugă se așează în mine din iubirea tuturor.
Nevinovat de atâta sărutare, adînc de trup sălbatec,
Mă las în vîntul sorții să pot iubii tot cerul singuratec.