Nu mă lăsa Doamne pradă deznădejdii,
Ci ia-mă în brațe căci sufletul mi-a obosit.

Am obosit
Să te mai caut,
Să te mai chem,
Să te aștept...
Am obosit și pleoapele mi se închid...
Nu-ți mai văd ochii,
Nu știu ușa să o mai deschis.

Nu mai am nimic cu tine
Nu mai am nimic cu voi
Și-aș vrea să n-am
Nimic cu mine,
cu mine amândoi.

Vreau acum să dorm
Să dorm în neștiință,
Nici vise să nu am,
Nimic pe conștiință.
Să nu vă văd,
Să nu v-aud,
Să nu vă simt prin mădulare...

Doamne ce vise amare!