Picături de ploi pe frunze
Nu-mi dau pace, nu mă lasă,
Dintr-un galantar cu visuri
Parcă doar de tine-mi pasă.

Lungi plimbări, cărți și prieteni
Mă fac să mă simt acasă,
Dintr-un larg meniu de oameni
Parcă tot de tine-mi pasă...

Dar tu nu porți nici o vină
Pentru sentimente șterse,
Poate nu ar fi o crimă
De nimic să nu-mi mai pese.

Astăzi mi se-ntinde-n față
Lumea care se revarsă
Către un abis din gheață
Nici durerea nu mă lasă
E târziu iar
Plec acasă.