Un vânt rece înalt poartă
dulci petale de abis
și bătaia sa șoptește
doru-i printr-o gură moartă

Se trântesc prin vii culori,
râd cu sufletele goale,
se-ntâlnesc prin sărutări
cutremurati de fiori...

Soarele își stinge focul
când prin dansul lin al ierbii
hilizesc tristeti cumplite
așteptând s-omoare totul...

Si le-omoară bucuria
tremurul hain al Lunii
ce le zguduie pământul,
alungând euforia...