Se pune groasă ceața
Prin văi adânci, în zare
Și până dimineața
Ceața din văi, dispare
Iar soarele cel roșu
Când iese ca un disc
Cântă de zor cocosu`
Cânta din al său plisc

Mă scol încet, agale
Mă-ntind ca un fular
Mă-mbrac zici că-s în zale
Căci sunt celibatar
Mă frec la ochi cu sete
Și-apoi deloc grăbit
Cafeaua pe-ndelete
O sorb chiar din ibric

Îmi iau cu mine-o geantă
Aprind și o țigară
Și zici că urc o pantă
În drumul către gară
Aleargă iute trenul
Prin lunca înverzită
Iar eu îngân refrenul:
"Ce viață chinuită"

Ajung la muncă strună
Și șeful multumit
Zice în loc de "Buna!"...
"Iar nu te-ai bărbierit?"
Continuă ziua-ntreagă
Ca să mă enerveze
Cine să-l înțeleagă?
Cine să protesteze?

Mă-ntorc singur acasă
Vioi ca melcu-n soare
Vecinul nu mă lasă
Mă scoate la plimbare
Mă ia cu el la bere
Firește, plătesc eu
Căci el are muiere
Nu este derbedeu!

Beau pănă pe-nserate
Adorm chiar îmbrăcat
Și cum eu dorm pe spate
Chiar sforăi sacadat
În visul meu, doar șoapte
Ce-mi spun urechii iar
Ca-n fiecare noapte:
"Bine-i celibatar!"