mi-a trecut spaima...
speranțele s-au întors
ca un plâns de greieri,
pe mașina timpului.
și plâng încet, cu ele.
începe toamna, sfârșitul.
vor veni îngerii, să-mi ia
patinele vechi, durerea.
vor veni ploile, să-mi ia
literele lacrimilor, negrul.
mă voi ascunde sub prima
zăpadă... cruce de dor,
tremurând ca macii...
visele simple ale iubirii!

31 august 2009, 14:05