Atata renuntare
Imi sacadeaza oftatul
Atat de rece ploua
Mainile nu mai vor sa atinga
Stiu cum e raiul
Eu versus cana ce sta pe margine mesei
Pe care o voi impinge
Si tot ea castiga
Se sparge
Eu nu
Te-as iubi
Dar cum?
Nu ma pune sa vorbesc
Te-ar speria tacerea mea
Nu-ti fie mila de singuratatea in care ai impresia ca ma lasi
Nici de lacrimile uscate ce imi strang obrazul
Nu ai cum imi face rau
Nu stiu sa traiesc
Sa nu crezi ca respir
Nu pot
Imi sta lumea-n gat
Nu mai spune nimic
Ficare banal cuvant
Are profunzimea neputintei.

M-au trezit toate diminetile lumii
In lipsa ta