A fost odată,
Un vis atât de luminat
Atâta chef de viață,
Într-o clipă totul s-a spulberat.

Un vis, o realitate
Atât de puțina este noaptea
Și visul unei vieți lipsite de culoare.

Lipsa de apărare,
Lașitate înfricoșatoare
Vise și speranțe duse
De un vânt și de o ploaie.

Atâția prieteni și dușmani
Au fost, mai sunt și vor mai fi.
Nimic pe lume nu mai are rost
Când nu știi pentru ce trăiești.

O lacrimă, un plânset,
O durere întunecatâ
Se vor termina curând
Într-o lume necunoscută.

Mintea și inima
Dictează gândurile ca o poezie
Versuri ce curg prin orice gând,
Versuri ce sunt în fiecare moment.

Un adio, o frică neîncetată
Un gând se spulbera în vis
O viață se termina
Într-un vis de amăgire.

Un gând străpunge acea durere
Într-o clipă de tăcere
Într-o noapte atât de senină
Un suflet închide ochii
Și pleacă spre o altă lume.

Adio lume, prieteni și familie,
Eu las această lume
Plină de frică și durere
Eu nu mai pot lupta cu viața.

Am un bilet fără întoarcere
Și sper să fie o lume mai bună.
Iar acum a venit clipa,
Să închid ochii în tăcere
Un adio și vă cer iertare.