Într-o zi de primăvara
M-am prefăcut într-o floare,
Pe care tu egoist ai luat-o,
Și necrezând că mă doare,
Cu râsete ai strivit-o...

Într-o zi de vară
M-am prefăcut în fulg de zăpadă,
Pentru a fi cu tine, în părul tău,
Dar mâna ta, fără să prevadă,
M-a topit, depărtându-mă...

Într-o zi de toamnă
M-am prefăcut într-o lacrimă,
Ce s-a scurs pe obrazul tău,
Cu atât de multă patimă,
Pentru un motiv nemaiștiut...

Într-o zi de iarnă
M-am prefăcut într-o rază,
Ce-a vrut sa-ți lumineze chipul,
Dar trupu-ți se depărtează,
Spre pofte reci, plăceri deșarte...