descarc din memorie clipe
cu gust dovedit de nebunie temporară

ca într-un fel de capitulare necondiționată
habar nu mai am cine sunt
și din care parte a infinitului vin

inconfundabilă mâna ta
îmi amestecă pe buze cuvintele
și tac
prinsă între tine și mine ca într-un carusel
flamboaiant
și viu

o armată de maci îmi invadează capilarele
cucerindu-mi întreagă ființa
simt cum îmi crește în tâmple o flașnetă
aurie
ce-mi întoarce rațiunea pe celălalt dos
al simțirii

și nu pot să nu mă întreb de ce dragostea
e întotdeauna așa sângerie?