Pana-și găsi drumul singură spre hârtie:

-Hai spune, scoate tot din tine!

Te plângi că ai căzut de sus

Și nu-ți mai găsești drumul dus?

Te plângi că ți-a fost zdrobită inima,

Iar acum, vrei să mori odată cu ea?

Dă-o dracului de treabă

Mai ai multe de suferit

Așa că, nu e nici o grabă!

Ce înseamnă o femeie

Ce sufletul nu și-l vrea deschide?

Cască bine ochii,

Uită bezna, privește norii

Vezi cum plutesc spre tine

Încă o mie de nimfe?

Încuie-ți durerea într-un sertar

Și, dacă vei simți, vreoadată, nevoia

Pune-ți-o, din când în când, pe altar.

Dar, niciodata să nu uiți:

Câteva din viețile tale au apus.

Iar, apusului urmează răsăritul

Pe care-l vei simți

Zidul, cățărându-l.