mă doare sufletul de tine, iubitule, mă doare umbletul iubirii care a venit prea repede, dar prea târziu... și nu mai știu să-mi privesc viitorul! ba mă sufoc, de parcă aș căuta inima piramidei, ba mă întunec, de parcă aș asculta cum se destăinuie Nilul... noaptea ce-i moare înainte să guste visul dragostei! și mă trec fiori de ruină și singurătate, și mă zbat pe puntea unui vapor-fantomă! durerea șerpuiește prin cuvinte, timpul alunecă prin noduri marinărești... mi se vinde amabil un refuz, mă trișează coasta unui Adam, blestemându-mă cu depărtarea...


18 mai 2009, 00:04
București