Era o zi intunecata, iar cerul parca reflecta doar gandurile oamenilor. Totul parea cufundat in negura, colorat doar de o lumina sangerie...
Era iarna, in ziua de craciun, iar pe marginea strazii imbacsite, in zapada rece, statea ghemuita sub un ziar vechi si rup, o fata. Purta haine zdrentuite, mai mult de vada: o rochie maro, scurta, rupta, decoltata, ce lasa se sa vede trupul ei slab si firav.
Parul lung si negru ii acoperea spatele si gatul, parca intr-o incercare disperata de a o incalzii. Fata intindea usor mana catre trecatori, incercand sa ceara un banut. Dar buzele inghetate ii tremurau, nepermitand cuvintelor sa iasa.. Incerca, incerca din rasputeri sa vorbeasca.. Dar nimic.
Macar daca cineva i-ar fi intins macar o moneda veche si ruinita, i-ar fi dat toata binecuvantarea ei, si i-ar fi multumit Domului zile intregi dupa aceea.
Dar toti treceau pe langa ea fara ca macar sa o priveasca. Nimeni nu o baga in seama.. Unii isi bateau joc de ea, spunadu-i ca daca le devine scvalva o vor plati regeste. Dar ea stia ca era dor o minciuna, o rautate, facuta sa o intristeze...
Noaptea se lasa repede peste strazile prafuite, aducand cu ea disperarea. Intr-un ungher al drumului prafuit, statea aceeasi fata sarmana, ce incerca sa-si gaseasca putina mancare printre gunoaiele abia aruncate de oameni. Dar nu gasi nimic.
O umbra ii aparu pe chipul palid, lasand sa se vada un mic cristal dstralucitor coborand-ui unsor dinspre ochii sai caprui insprea obrajii galbejiti. Era o lacrima...
Din cerul innegrit de nori, cobora incet o picatura rece de apa... Fata ridica privirea, aratandu-si ochii inlacrimati catre ceruri. Parca compatimind-o, norii lasara stingheriti sa cada picaturi reci, grele, de apa.
Fata se ridica in graba si, stergandu-si lacrimile, ridica un castronel ciobit de pe cimentul rede, adunand apap in el.
Ploaia se intetii...
Fata se lasa usor catre paman, adundand ziare, dar ploaia le facu faramite in cateva minute. Trupul ii tremura, dar cu o ultima sfortare, tinu vasul sus.. Pana cand... Cazu jos, doborata de foame si frig. Castronelul se varsa, lasand ultima ei speranta de viata sa curga pe strazile murdare.
Aceasta fu ziua ei de Craciun. Acea zi in care se intampla minuni... Acea zi in care oaminii au parte de caldura si bunatate.