1.

învață să spui de 888 de ori da
și-o singură dată
nu
ca bornă de altceva
ușa-n spatele căreia
o altă plajă cu suflet
geamăna insulară
mișcări-n iterații dense
iar de ieri
acuma-i iară
cu scară

2.

din cântecul cucului
dăruiesc
umbra nucului
dintr-o seară de vară
istovitoare cucerire de insulă
viitoare peninsulă
din iubirea ei
cu țărmul originilor
balanța versului
nu te fă că nu auzi
adresat cititorului
cu versul
nu Te fă că nu auzi

3.

rătăcitor
caut lumea mai bună
cu 888 de da
și-un singur nu


mă-ncercam a căutare
cu alegeri din pietriÈ™
până-n ziua sfântă-n care
am găsit un aluniș
după gardul din nuiele
împletit din zori de zi
peste roua dimineții
care o sorbeau drumeții
să mai stâmpere din sete
răcorindu-se pe plete


gândurile-valurile
potolind

4.

fie gândul lăudat
că pe noi ne-a ambarcat
în voiajul însetat
trandafir cu fir întins
de aici
spre necuprins

vezi tu cuiul cel din grindă
cum se ține-n vremea-n care
tu-n oglindă povesteai
cum ai încrustat în lemn
ziua primului tău semn

sper că acesta-i cântecul
și-n pântecul așteptării
visul împlinit
se lasă-n voia sorții
iubit

plecările mele-n călătorii marginale
pe drumuri abisale
cu strângeri de frângeri
și îngerii amintirilor
paznicii fântânilor din deșert
țesură mărunt

fântâna micului prinț
vie copilarie-n plină maturitate
cu înfrâgerile asumate-n propria furtună
prima din ele

5.



taci tu-n bucuria mea
adună-n visterie
obiectele spațiului viu
în care-un fiu
oricare-ar fi el
rătăcitor sau rămas acasă
facerea de bine și ofrandele-s alegerea lui
spre vindecarea orbului








Constanța, 20 aprilie, 2012