agonia
italiano

v3
 

Agonia.Net | Regolamento | Mission Contatto | Registrati!
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolo Comunità Concorso Saggistica Multimedia Personali Poesia Stampa Prosa _QUOTE Sceneggiatura speciale

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


dello stesso autore


Traduzioni di questo testo
0

 I commenti degli utenti


print e-mail
Lettori: 3455 .



Scrisoare de dor
personali [ ]
cand ea departe incat n-o poti imbratisa cu gandul

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [Incertus ]

2005-08-09  | [Questo testo si dovrebbe leggere in romana]    | 



Cu această umilă scriere aș vrea să-ți fac o dezvaluire a simțurilor mele, de când nu te-am mai văzut. Să te las să arunci o privire asupra unei inimii sângerânde ce se zbate la nesfârșit ca-ntr-o colivie de aur si oase. Aerul a devenit mai greu, timpul, trist, infint si efemer. Mă transform ușor într-o umbră grea, ce apasă pământul, ascunzându-mă de razele tale divine. Gândul mi-e greu și mă strivește încet sub a lui greutate. Un infern al viselor și simțământelor. Deși mintea-mi arde sub pura lumină a gândului, sufletul mi-e viscol. Si ninge, ninge neîncetat. Intunericul a cuprins acest vast loc rece, și-nconjoară visul c-o putere uimitoare, doar o rază din lumina ochiilor tăi ar mai putea salva, această Atlantida a sufletului meu, ce se scufundă sub dominația răcorosului întuneric. Acordă-mi din nou această pură privire si fă ca-n sufletul meu să crească șiraguri de aripi bătânde, iar pomul vieții și-al eternității să-nfloreasca încă odată. Cu aripile-ți ușoare, poartă-mă pe acest nesfarșit drum al speranței deșarte. Ingândurat și trist, o umbră, un vis, devin, încet, încet, însuși întunericul mai dureros decât viata, devin o piatră rece, lipsită de sentimente, doar cu aripi ce bat în interiorul meu, o inimă ce bate salbatic de dor și vrea să-mi sfâșie pieptul, s-ajungă la tine. O piatră ce se scufundă, tot mai adanc, într-un ocean de suferință. Aripile-mi sunt rupte și-mi atârnă greu asemenea gândului. Nu mai e mult si barba-mi va atinge ușor pământul, până când întreg trupul se va târî, culminad cu o cădere în pământul ce mușca din mine. Sunt singur și sufletul mi-e decembrie. Revino, învăluie-mă în aripile tale albe de lumină vie. Poartă-mă în visul tău pe cele mai înalte culmi. Redă-mi aripile cu chipul tău, pur înger...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Questo è l'Olimpo della Lettertura, della Poesia, e della Cultura. Se hai piacere di partecipare alle nostre iniziative scrivi altrimenti appaga la tua conoscenza con gli articoli, la saggistica, la prosa, la poesia classica e/o contemporanea oppure partecipa ai nostri concorsi. poezii
poezii
poezii  Cerca  Agonia.Net  

La riproduzione di qualsiasi materiale che si trova in questo sito, senza la nostra approvazione, é assolutamente vietata
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politica di condotta e confidenzialità

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!