agonia _THISDOMAIN v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay _SPECIAL | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-06-25 | [This text should be read in romana] |
Comentarii la principiile termodinamicii
I. Principiile termodinamicii constau テョn urmトフoarele afirmaネ嬖i: A -Principiul zero ,,0窶 (sau conceptul de temperaturト) ,,テ始tr-un sistem izolat, format dintr-un numトビ de corpuri テョn contact termic, condiネ嬖a necesarト ネ冓 suficientト de echilibru termic este egalitatea parametrului termic (temperatura) pentru toate corpurile considerate.窶 -Principiul ,,I窶 ,,テ始tr-un sistem termodinamic izolat nivelul energetic rトノテ「ne constant.窶 Sau o altト formulare mai detaliatト: ,,Suma tuturor formelor de energie ale unui sistem izolat, la intrare, este egalト cu suma lor la ieネ冓re, valoarea energiilor componente poate sト rトノテ「nト constantト sau sト se modifice prin compensare.窶 -Principiul ,,II窶 ,, Transformトビile spontane de energie se realizeazト de la un potenネ嬖al mai テョnalt spre un potenネ嬖al mai scトホut.窶 - Principiul ,,III窶 ,, Entropia tuturor substaネ嫺lor ajunse la echilibru termodinamic intern, tind spre zero, テョn apropierea temperaturii de zero absolut. ( Punctul de zero absolut este imposibil de atins pe cale experimentalト.) II. Comentariu la Principiul zero ,,0,, ,,テ始tr-un sistem izolat, format dintr-un numトビ de corpuri テョn contact termic, condiネ嬖a necesarト ネ冓 suficientト de echilibru termic este egalitatea parametrului termic (temperatura) pentru toate corpurile considerate.窶 Pentru noi oamenii punerea テョn discuネ嬖e a temperaturii este urmarea unei senzaネ嬖i. O senzaネ嬖e se pare cト are ネ冓 mercurul sau alcoolul din termomentru, pe care o imprumutト omului care este capabil sト alトフure acea alungire, pe baza unor raネ嬖onamente devenite paradigme, unei variaネ嬖i a propriei sale senzaネ嬖i, de cald sau de frig. Acest principiu este derivat din al doilea postulat, extins la starea mai multor corpuri-subsisteme, care formeazト acum un singur sistem, echilibru termic cuprinzテ「nd toate aceste corpuri. Oricテ「t de multト ar fi energia conネ嬖nutト de aceste corpuri dacト toate aceste corpuri au acelaネ冓 nivel al potenネ嬖alului nu se va produce un schimb sau se va produce doar dacト apar diferenネ嫺 ネ冓 doar atテ「t cテ「t acest dezechilibru existト. Trecerea acestui fenomen, cel al schimbului de energie, テョn speネ崙 al cトネdurii, テョn contul ,,parametrului termic,, numit temperaturト nu explicト ci doar expliciteazト, gトピindu-se pentru om un sens explicativ de a percepe fenomenul. Principiile termodinamicii sunt afirmaネ嬖i contemplative ale fenomenelor. Gトピirea parametrului ,,temperaturii,, pentru a descrie ceea ce se petrece テョn lumea cトネdurii face ca sト existe o coerenネ崙 dar aceastト coerenネ崙 este cea a unui tablou, a unei suprafeネ嫺, fトビト a se putea vorbi despre o consistenネ崙 fenomenologicト a acestei descrieri. Pentru cト temperatura este un rezultat exterior al fenomenului, unul observabil de cトフre om dar inexistent pentru proces, nu se poate aloca temperatura miネ冂トビii moleculare ci doar descrierii miネ冂トビii moleculare. Principiul ,,zero,, este o テョnネ嫺legere テョntre pトビネ嬖, o convenネ嬖e asupra limbajului folosit pentru a vorbi despre energia de naturト termicト folosindu-se ca ネ冓 numitor comun ideea de temperaturト. テ始 acest fel derivト de la sine, dar intr-un mod indirect ネ冓 conceptul de temperaturト. De ce este temperatura subordonatト unui concept? Care este acel concept? Este mai mult o idee despre ce este temperatura decテ「t un concept de temperaturト? Temperatura ca ネ冓 concept poate fi ネ冓 o piedicト, o テョngrトヅire a privirii spre ceea ce ar fi cトネdura. Mai degrabト cトネdura se poate alinia unui concept decテ「t temperatura. III. Comentariu la Principiul I ,,テ始tr-un sistem termodinamic izolat nivelul energetic rトノテ「ne constant.窶 Sau: ,,Suma tuturor formelor de energie ale unui sistem izolat, la intrare, este egalト cu suma lor la ieネ冓re, valoarea energiilor componente poate sト rトノテ「nト constantト sau sト se modifice prin compensare.窶 Traducerea acestui principiu este cea mai uimitoare. Se presupune indirect cト energia nu are o formト absolutト, anume, esenネ嬖alト ネ冓 definitivト ci este doar o trecere permanentト a acesteia dintr-o formト テョn alta. Energia テョntr-un sistem izolat se pトピtreazト テョn aceeaネ冓 formト sau テョn aceeaネ冓 cantitate? Acest rトピpuns nu este dat. Faptul cト energia este mトピuratト cu aceeaネ冓 mトピurト indiferent de forma sa, acest lucru fiind riguros valabil, presupune cト chiar trecerea formelor de energie dintr-una テョn celelalte se face printr-un tトビテ「m comun, cel ce permite aceastト consecvenネ崙 (seriozitate) a materiei, de a pトピtra ceva constant テョntr-un subsidiar necunoscut. Acest principiu vorbeネ冲e despre o intrare ネ冓 o ieネ冓re fトビト a face totuネ冓 referire la timp. Pentru cト pentru a vorbi despre douト stトビi diferite referirea este テョn primul rテ「nd despre secvenネ嫺 temporare ale energiei. テ始 orice sistem izolat energia este captivト テョn forma テョn care a fost supusト separトビii. ,,Energia nu se poate crea ネ冓 nici nu se poate distruge,, este o altト formト de circulaネ嬖e a principilul I, al termodinamicii. Energia se poate テョnsト administra ネ冓 utiliza de cトフre om la trecerea prin formele sale. Pentru naturト aceastト afirmaネ嬖e este oarecum diferitト. Energia nu se creazト ネ冓 nu se distruge テョn naturト, テョnsuネ冓 trecerea permanentト a energiei prin formele sale, sub formト liniarト, se constitue permanent テョn ceea ce este natura. Conservarea energiei テョn テョntreg ansamblu sトブ este cel mai probalil posibilト prin reducerea sa informaネ嬖onalト la un rezultat aflat テョn afara naturii. Pトフrunderea acestui rezultat este o neputinネ崙 a ネ冲iinネ嫺i actuale? Sau acest rezultat nu existト? IV. Comentariu la Principiul II ,, Transformトビile spontane de energie se realizeazト de la un potenネ嬖al mai テョnalt spre un potenネ嬖al mai scトホut.窶 テ始 acest enunネ pare mai important faptul cト transformトビile sunt spontane, faネ崙 de precizarea ネ嬖ntト a principiului, aceea a direcネ嬖ei de derulare a transformトビilor de energie. Transformトビile de energie sunt acele procese prin care energia ca ネ冓 cantitate mトピurabilト ネ冓 utilト sau nu, trece dintr-o formト テョn alte forme. Trebuie sト precizトノ faptul cト テョntotdeauna o cantitate de energie gトピitト テョntr-o formト de energie se transformト テョn cantitトフi echivalente de energie テョnsト regトピitト obligatoriu テョn mai multe forme de energie. Acest fapt se datoreazト ireversibilitトκ嬖i acestor transformari sau mai degrabト ireversibilitatea transformarilor este cauzatト de aceastト realitate? Ce este spontaneitatea de a se produce un schimb energetic? Este posibil ca acest enunネ sト facト referire la posibilitトκ嬖le de aplicaネ嬖e tehnicト a acestui principiu. Dar spontaneitatea ca ネ冓 conjuncturト de petrecere a transformトビilor energetice poate avea ネ冓 o interpretare mult mai largト ネ冓 cu implicaネ嬖i generale. Termodinamica se ocupト de transferul sau de conversia energiei farト a-ネ冓 pune problema explicトビii unor cauze comune sau a unor procese comune oricトビor forme de energie, la o graniネ崙 cu acea ,,non-formト,, comunト de energie, aceea esenネ崙, acea naturト comunト tuturor formelor, dacト aネ兮 ceva, acea formト, existト. Se petrec spontan transformトビile テョn naturト? Sau existト circuite nevトホute, テョn speネ崙 circuite informaネ嬖onale, care reglementeazト temporar si spaネ嬖al coerenネ嫗 transformトビilor energetice? Ciclicitatea transformarilor de energie presupune o non-spontaneitate a acestor procese ciclice dar ネ冓 neciclice. Dacト Pトノテ「ntul se roteネ冲e テョn jurul Soarelui, se produce acea variabilト informaネ嬖onalト ce perpetueazト producerea dezechilibrelor pe care le anihileazト perpetuu procesele de schimb de energie. Cum mai spuneam, astfel de activitトフi energetice globale, dau impresia unor miネ冂トビi generale ale naturii prin semnificaネ嬖ile prin care percepem aceste miネ冂トビi. Altfel spus, primul ciclu temodinamic ネ冓 cel mai amplu pentru noi, テョl oferト chiar Globul Pトノテ「ntesc, care prin miネ冂トビile sale creazト cicluri: ani, anotimpuri, luni, zile, noapte/zi, ore, ネ冓 chiar pe durate foarte scurt ネ冓 pe porネ嬖uni foarte reduse ale spaネ嬖ului. Probabil cト ネ冓 Soarele are o astfel de necesitate informaネ嬖onalト de a produce dezechilibre termodinamice テョn drumul sトブ prin Galaxie sau Univers, dezechilibre ce duc la perpetuarea proceselor sale ca ネ冓 sursト de energie. Ciclul are menirea de a alトフura timpului un proces termic sau energetic. Acesta poate fi imaginat テョn multe forme tehnice: trecerea paletei prin dreptul unui agent purtator de energie, miネ冂area periodicト a unui piston, trecerea repetatト a unei spire, vaporizare, destinderea ネ冓 condensarea repetatト, etc. テ始 toate aceste cicluri periodice sau nu, extinse sau nu, trecerea energiei se produce テョntotdeauna de la potenネ嬖alul ridicat spre cel mai scトホut. Potenネ嬖alul ca ネ冓 termen alocat se referト la purtトフorul energetic, la mediul care face subiectul acelei forme de energie ネ冓 nu energiei テョn sine. Sieネ冓-suficienネ嫗 cantitトκ嬖i de energie alocatト unei forme este un subiect care meritト o analizト aprofundatト din partea ネ冲iinネ嫺i. Aネ兮dar energia se transferト de la un purtトフor la alt purtトフor doar dacト celui care primeネ冲e テョi lipseネ冲e aceastト cantitate テョn raport cu ceilalネ嬖 purtトフori ce formeazト un sistem termodinamic. IV. Comentariu la Principiul III ,, Entropia tuturor substaネ嫺lor ajunse la echilibru termodinamic intern, tinde spre zero, テョn apropierea temperaturii de zero absolut.,, ( Punctul de zero absolut este imposibil de atins pe cale experimentalト.) Dacト toate enunネ孛rile acestor principii テョmbracト o hainト filozoficト evidentト, la acest principiu acestト tendinネ崙 este pronunネ嫗tト. Cea mai de neテョnネ嫺les idee este aceea a entropiei. Entropia, ca ネ冓 mトビime de stare a fost enunネ嫗tト ca ネ冓 o cheie matematicト de テョnchidere a unor logici. テ始ネ嫺lesul acestei mトビimi este unul destul de fuid. Descrierea pe care o oferト acest parametru unei stトビi termodinamice este una calitativト, de aici dificultatea de a oferi niネ冲e criterii uネ冩are de テョnネ嫺legere. Mai degrabト entropia este un fel de o a patra dimensiune a unui spaネ嬖u テョn care temodinamica se desfトκ冩arト テョn naturト. Dacト unui alergトフor テョn cトブtトノ mトビimi de stare care sト テョl descrie テョn fiecare punct al cursei sale, entropia nu este nici viteza, nici acceleraネ嬖a, nici coordonatele punctului de pe pistト, nici distanネ嫗 parcursト sau cea rトノasト, nici forネ嫗 pe care o dezvoltト muネ冂hii sトナ, nici detenta de la un punct la altul sau alte astfel de mトビimi de acest fel, ci ar putea fi analogatト cu capacitiatea sa de a rトノテ「ne テョn cursト ネ冓 a depune prin perseverenネ崙 efortul necesar, pa baza unor convingeri apriorice. Mai degrabト se poate spune despre entropie cト este acea mトビime care ne vorbeネ冲e de capacitatea unui sistem de a テョncasa dezechilibre la un nivel energetic stabilit, pe baza cトビora, invocテ「nd principiul al II-lea sト se poatト produce transformトビi de energie pentru a tinde spre refacerea acelor echilibre. Acest lucru este favorabil tehnicii pentru cト maネ冓nile tocmai acest lucru テョl fac: ridicト de regulト acest potenネ嬖al, テョn mod articial, solicitテ「nd apoi ca natura, pe baza pricipiului sトブ sト readucト sistemul la echilibru. Readucerea la echilibru presupune transformarea energeticト ce devine astfel utilト omului. Devenirea micト sau chiar anularea entropiei se petrece テョn mod natural. Dez-echilibru termic intern va auto-deveni echilibru la temperaturi atテ「t de mici. Dar nu aceasta este tema pricipiului al III-lea. テ始 acest pricipiu se prevede o graniネ崙 valabilト acネ嬖unii acestor postulate ネ冓 prncipii. Graniネ嫗 este acolo unde temperatura absolutト are o valoare foarte micト, pテ「nト la a deveni zero. Este posibil ca temperatura absolutト sト devinト zero? Faptul ca entropia va deveni foarte micト テョnseamnト cト acolo este marginea stadiului molecular al lumii. Afirmaネ嬖a pricipiului are ネ冓 ea o limitト. Prevede mトビginirea molecularト ネ冓 dispariネ嬖a unei posibilitトκ嬖 energetice moleculare, nemaifiind posibilト テョncasarea unor dezechilibre, dar nu se ocupト de soarta acelor substanネ嫺. Substanネ嫺le ajunse la temperaturi apropiate de temperatura zero absolut persistト テョn forma lor substanネ嬖alト, avテ「nd テョncト o テョncトビcトフurト energetica internト pe baza cトビeia au fost constituite. Am putea afirma cト nu se poate atinge temperatura zero absolut a unei substanネ嫺 tocmai datoritト dispersiei energetice interne a atomilor acesteia. Limitarea energeticト a stadiului molecular pune テョnsト o テョntrebare: Ce se petrece cu implicaネ嬖ile energetice ale efectelor termice electronice? Se presupune cト dispar? Sau se presupune cト nu se poate ajunge la o astfel de temperaturト a unei substanネ嫺 tocmai datoritト dualitトκ嬖i energiei alocate ca miネ兮re ネ冓 a informaネ嬖ei alocate ca ネ冓 semnificaネ嬖e a acelei substanネ嫺. Acest lucru se テョnネ嫺lege astfel: nu se poate ajunge la temperatura zero absolut a unei substanネ嫺 pentru cト acelei substanネ嫺 nu i se poate nega semnificaネ嬖a sa submolecularト, atomicト.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy