agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Self-annulment is a prison... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-04-08 | [This text should be read in romana] |
テ始 decembrie 窶89 furaネ嬖 de entuziasmul momentului am crezut cu toネ嬖i cト, special pentru noi romテ「nii, テョnsuネ冓 Dumnezeu a coborテ「t pe pトノテ「nt sト ne aducト raiul. Dar au urmat douト decenii de tranziネ嬖e, speram noi, de la sトビトツie la bogトκ嬖e. Cテ「nd s-a anunネ嫗t oficial cト aceasta s-a テョncheiat am descoperit cト marea majoritate rトノトピeserトノ la fel de sトビaci. Cテ「ネ嬖va テョnsト au acumulat averi cト nici nu le mai ネ冲iu valoarea. Acum a venit criza, dar nu pentru toネ嬖 ci doar pentru acea mare majoritate sトビacト cトビeia i s-a tトナat salariile, pensiile ネ冓 ajutoarele sociale. Pentru noi cei care nu am avut ネ兮nsa sト ne pricopsim subit se desfiinネ嫺azト spitale, tribunale ネ冓 se テョnchid scoli. Reforma ne テョngrトヅeネ冲e accesul la sトハトフate, educaネ嬖e ori la apトビarea dreptului legal. Existト soluネ嬖i simple, vizibile de la o poネ冲ト, pentru テョndreptarea situaネ嬖ei ネ冓 suportarea echitabilト a costurilor dar cineva parcト are interes ca lucrurile sト fie cテ「t mai テョncurcate. Cトブtトノ rトピpunsuri de la politicienii noネ冲ri dar aflトノ din niネ冲e cablograme publicate テョn presト cト ei nu sunt interesaネ嬖 decトフ de obネ嬖nerea favorurilor テ始altei Porネ嬖 pentru a accede la mierea guvernトビii. Uネ冩r, uネ冩r テョncepem sト ne dumirim cト ceva e putred テョn lume ネ冓 sト ne テョntrebトノ dacト nu o fi adevトビat cト de undeva cineva e interesat sト arunce planeta テョn haos.
テ始 urmト cu ceva vreme circulau pe sub mテ「nト niネ冲e facsimiluri sub incitantul titlu "PROTOCOALELE DE LA TORONTO". Acestea erau puse pe seama unui ziarist, Serge Monaste dispトビut テョn condiネ嬖i suspecte, care ar fi deネ嬖nut documente secrete aparネ嬖nテ「nd ocultei internaネ嬖onale ネ冓 Arhivelor Vaticanului. Ele prefigurau un proiect al francmasoneriei anglo-saxone de distrugere a naネ嬖unilor ネ冓 a statelor naネ嬖onale. テ始 spatele sトブ s-ar afla organizaネ嬖a "666" cunoscutト sub titulatura publicト "Grupul de la Toronto". Ea ar cuprinde: pe cei care dirijeazト cele mai mari 6 bトハci mondiale; controlorii primelor 6 consorネ嬖i energetice ale planetei; cei care deネ嬖n puterea asupra primelor 6 consorネ嬖i agro-alimentare. Din iniネ嬖ativa acestui grup s-ar fi elaborat un document intitulat "Planul Roネ冰". Acesta a fost reactualizat, テョn urma unei alte reuniuni, sub denumirea Planul "Aurora roネ冓e" care cuprinde un program de modificare a vieネ嬖i economice, politice, sociale ネ冓 religioase la nivel planetar, menit sト ducト la decトヅerea civilizaネ嬖ei occidentale, descompunerea naネ嬖unilor ネ冓 sト facト posibil un alt model de organizare globalト - republica universalト cu un guvern mondial. Demn de remarcat cト, テョn timp ce toate celelalte ordini cunoscute de istorie au exprimat voinネ嫗 テョnvingトフorului impusト exclusiv pe calea armelor ネ冓 aveau sferト de cuprindere regionalト sau continentalト, noua ordine mondialト vizeazト efectiv テョntreaga planetト ネ冓 se urmトビeネ冲e a fi realizatト preponderent prin cトナ ネ冓 mijloace nemilitare, cu aparenネ崙 paネ冢icト. La baza acestui proiect nu mai stト epuizarea ネ冓 exterminarea fizicト a inamicului, ci rトフトツirea spiritului oamenilor, ruperea de tradiネ嬖e, subminarea modului propriu de viaネ崙 ネ冓 anihilarea identitトκ嬖i テョn cadrul unui proces global de omogenizare, care sト facト din populaネ嬖a Terrei o turmト al cトビei unic pトピtor sト fie guvernul mondial, mテ「nuit de cトフre o ocultト a "iluminaネ嬖lor". Este vorba totuネ冓 de un rトホboi, dar unul neconvenネ嬖onal care constト テョn ademenirea ネ冓 la nevoie テョmpingerea forネ嫗tト (hトナtuire) a omenirii cトフre o monstruoasト capcanト, orbitoare la exterior prin ofertele テョn spatele cトビora se ascunde テョnsト instaurarea unei sclavii planetare - "omul unidimensional" al "satului global". Studiind aceste documente, aproape cト テョncepem sト テョnネ嫺legem de ce a dispトビut comunismul テョn Europa ネ冓 de ce s-a autodizolvat imperiul sovietic. Probabil pentru cト respectivul experiment (un segment al Marelui Plan) prin care au fost desfiinネ嫗te state ネ冓 naネ嬖uni, iar altele au fost ネ嬖nute sub o ocupaネ嬖e de la distanネ崙 (satelizare), a reuネ冓t pe deplin; un model similar, テョmbunトフトκ嬖t ネ冓 adaptat la vremurile actuale, avテ「nd reale ネ兮nse de a se valida la scarト globalト. 窶「 O primト direcネ嬖e strategicト テョn cadrul acestui proiect o reprezintト manipularea oamenilor (populaネ嬖ei) prin bani ネ冓 plトツeri. Indivizii sunt predeterminaネ嬖 sト se lanseze テョntr-o veritabilト luptト pentru supravieネ孛ire ("economia de piaネ崙") al cトビei rezultat este cテ「ネ冲igul bトハesc (profitul) cu orice preネ. Aceastト goanト dupト bani reprezintト principalul mijloc de dezumanizare datoritト faptului cト テョi limiteazト omului orizontul valoric ネ冓 de aspiraネ嬖e ネ冓 テョl transformト, cu timpul, テョntr-un robot cテ「ネ冲igトフor de bani, devenind o adevトビatト fiarト テョn raporturile cu semenii. Poziネ嬖a sa socialト nu este conferitト de calitトκ嬖le proprii umane ネ冓 valoarea culturalト, ci de cテ「ネ冲igul bトハesc pe care este テョn mトピurト sト テョl obネ嬖nト. Acumularea de bani devine unica mトピurト a omului, singurul mijloc al afirmトビii sale sociale. Prin construirea unei societトκ嬖 a banului, care funcネ嬖oneazト dupト regulile junglei, omul este unidirecネ嬖onat ネ冓 unidimensionalizat, banul devenind idealul sトブ, mijlocul de obネ嬖nere a recunoaネ冲erii ネ冓, テョn ultimト instanネ崙, de emancipare socialト. テ始 fapt este cultivatト dependenネ嫗 faネ崙 de un obiect exterior (banul), fetiネ冓zat la maximum, テョn cadrul unui proces de sclavizare umanト. Pentru a-i テョnlトフura individului orice posibilitate de eliberare din sclavia banului sistemul social este astfel construit テョncテ「t sト asigure rapida lui cheltuire (stimularea consumerismului). テ始 acest scop, al deposedトビii de ban, este proiectatト "o societate mondialト a timpului liber". Dependenネ嫗 ネ冓 controlul individual prin ban devin absolute. Individul este provocat permanent sト cテ「ネ冲ige (acumuleze) bani, singurul sens al existenネ嫺i sale, fie lトピテ「ndu-se exploatat テョn procesul muncii, fie asumテ「ndu-ネ冓 anumite riscuri テョn cadrul unor acネ嬖uni ilicite. テ始 acelaネ冓 timp el este predeterminat ネ冓 stimulat permanent, prin ofertele de plトツeri (sex, sport, turism, alcool, droguri, jocuri, spectacole, shopping etc.), sト-ネ冓 cheltuiascト cテ「t mai rapid banul, rodul muncii. Condiネ嬖a umanト se reduce la o existenネ崙 dezumanizantト テョntre sclavia muncii ネ冓 sclavia plトツerii. Stimulテ「ndu-i-se dorinネ嫗 de テョnavuネ嬖re, individul este テョncurajat sト se lanseze テョn afaceri care, de cele mai multe ori, sunt neprofitabile, aducテ「ndu-i datorii テョn loc de surplus bトハesc, fapt ce テョi amplificト dependenネ嫗 de ban ネ冓 de cel care テョi controleazト circulaネ嬖a ネ冓 valoarea. Din aceastト robie a banului el nu mai poate ieネ冓 niciodatト, respectiva stare devine mod de viaネ崙 pe care fiecare テョl transmite ネ冓 urmaネ冓lor. Cei care stトパテ「nesc mecanismul financiar ネ冓 テョl fac cテ「t mai atotcuprinzトフor la scarト globalト stトパテ「nesc, テョn acest mod, lumea. Sub presiunea banului oamenilor nu li se mai lasト timpul real sト-ネ冓 gテ「ndeascト acネ嬖unile, sト mediteze asupra condiネ嬖ei lor pentru cト sensul primordial al existenネ嫺i devine cテ「ネ冲igarea (supunerea prin muncト) ネ冓 cheltuirea banului (evaziunea テョn senzualitate). Cele douト au テョnlocuit pテ「inea ネ冓 circul pe care Roma le oferea drept mitト prostimii テョn schimbul obネ嬖nerii liniネ冲ii oraネ冰lui. Sub acoperirea acestei monstruoase diversiuni mai marii lumii iau テョn stトパテ「nire planeta fトビト ca omenirea sト bage de seamト, テョネ冓 impun controlul asupra resurselor, teritoriilor, popoarelor ネ冓 statelor ネ冓, nu テョn ultimト instanネ崙, asupra viitorului ネ冓 destinului lor. 窶「 Stimularea individualismului, transformarea oamenilor テョn lupi singuratici prin distrugerea sentimentului apartenenネ嫺i ネ冓 al responsabilitトκ嬖i pentru soarta aproapelui (deposedarea de conネ冲iinネ嫗 socialト) reprezintト cel mai bun mijloc de テョnstrトナnare ネ冓 de spargere a solidaritトκ嬖i socialului (etnice, naネ嬖onale, culturale, religioase, de interese etc.). Distrugerea familiei, celula de bazト pe care este construitト actuala civilizaネ嬖e, reprezintト primul pas pe aceastト cale. Sprijinirea "miネ冂トビii feministe" constituie diversiunea cea mai eficientト テョn acest sens. Independenネ嫗 ネ冓 emanciparea femeii, liberalizarea sexualitトκ嬖i o deturneazト pe aceasta de la rostul ネ冓 rolul ei social tradiネ嬖onal (naネ冲erea, creネ冲erea ネ冓 educarea copiilor). Refuzul cトピトフoriei ネ冓 al maternitトκ嬖i, ruinarea vieネ嬖i intime se impun treptat ca adevトビat mod de viaネ崙. Hedonismul dus la extrem se converteネ冲e テョn prostituネ嬖e, toxicomanie, criminalitate ネ冓 suicid. "Revoluネ嬖a sexualト" determinト epuizarea biologicト (decトヅerea potenネ嬖alului de procreaネ嬖e) a speciei, instabilitatea familialト (dispariネ嬖a cultului familiei) ネ冓 apariネ嬖a unei populaネ嬖i de copii extrafamiliali, lipsiネ嬖 de dragoste pトビinteascト ネ冓 respectiv filialト ; テョn ultimト instanネ崙 de identitate ce se grupeazト テョn adevトビate "haite sociale" ("copiii strトホii", "copiii canalelor", "copiii gトビilor" etc.). Prin instituirea unui sistem de protecネ嬖e a copilului (legi, structuri, fonduri), statul ori fundaネ嬖i neguvernamentale se substituie familiei asumテ「ndu-ネ冓 rol patern. Tテ「nトビa generaネ嬖e este preluatト practic, confiscatト ネ冓 "construitト" astfel テョncテ「t sト devinト o armト de destabilizare ネ冓 disoluネ嬖e socialト (noii "ieniceri"). Instituネ嬖onalizarea copiilor (scoaterea de sub ocrotirea ネ冓 educaネ嬖a pトビinネ嬖lor) nu reprezintト, aネ兮 cum se afirmト cu emfazト, un demers umanitar ci o pテ「rghie de alterare a socialului, de compromitere a viitorului unei naネ嬖uni prin creネ冲erea unei generaネ嬖i amorale, lipsite de responsabilitトκ嬖 sociale care, la nevoie, poate fi folositト drept masト de manevrト (viitori soldaネ嬖) la dispoziネ嬖a controlorilor lumii pentru テョnfトパtuirea unor obiective din Plan prin instigarea la violenネ崙, la contestarea autoritトκ嬖i ネ冓 a ordinii. 窶「 Pentru realizarea viitorului om al "societトκ嬖i globale", fトビト familie, etnie, ネ嫗rト ネ冓, テョn ultimト instanネ崙, fトビト proiecネ嬖a propriei conネ冲iinネ嫺 テョn social este acordatト atenネ嬖e aparte sistemului educaネ嬖onal. Acesta este distorsionat, dezorganizat ネ冓 deturnat de la scopurile sale テョn numele "modernismului", "ridicトビii nivelului ネ冲iinネ嬖fic", "umanismului", "evoluネ嬖ei", "adecvトビii la vremuri" etc. Unele discipline ce テョntemeiazト conネ冲iinネ嫗 apartenenネ嫺i ネ冓 identitトκ嬖i, formeazト simネ孛l moral cum sunt istoria, religia, morala, educaネ嬖a cetトκ嫺neascト etc. sunt テョnlocuite prin テョnvトκ嫗rea altora neutre cum este cazul limbilor strトナne ネ冓 matematicilor. Prin tot felul de experimente se introduce derutト, discontinuitate ネ冓 haos テョn sistemul de テョnvトκ崙ノテ「nt. Se urmトビeネ冲e "fabricarea" unui tineret cu posibilitトκ嬖 limitate de manifestare, predispus la delicvenネ崙, cu un comportament anarhist care, la comandト, va asedia sistemul normativ, autoritatea ネ冓 instituネ嬖ile democratice ale statului. "Ocupantul" テョネ冓 pregトフeネ冲e astfel din timp, pentru momentul favorabil, propria "armatト" de dezordine socialト ネ冓 de asediere a statelor din interior. Statul este deposedat astfel de principala sa resursト - tテ「nトビa generaネ嬖e, テョn ultimト instanネ崙 fiind deposedat de viitor. 窶「 Modificarea repetatト a sistemului juridic pentru a crea haos legislativ este o altト componentト fundamentalト a programului. Sunt subminate codurile de legi care protejeazト ネ冓 conservト drepturile ネ冓 libertトκ嬖le colectivitトκ嬖i, garantテ「nd astfel coeziunea socialト, ordinea ネ冓 stabilitatea. テ始 numele apトビトビii "libertトκ嬖i individuale" ("Carta Drepturilor ネ冓 Libertトκ嬖lor Individuale") sunt promovate legi cu impact dezagregant asupra socialului (discriminarea pozitivト) ce oferト cadrul unor manifestトビi de libertinism care merg pテ「nト la anarhie, fiind テョncurajate acネ嬖unile individului contra autoritトκ嬖i ネ冓 a statului. Prin impunerea unei toleranネ嫺 excesive faネ崙 de individ se テョncurajeazト slトッirea legトフurilor interne ale socialului, atomizarea acestuia ネ冓 テョn final autodestabilizarea ネ冓 disoluネ嬖a. Esenネ嫗 noului sistem juridic promovat constト テョn aceea cト nu comunitatea este protejatト de manifestトビile antisociale ale indivizilor devianネ嬖 ci individul, se テョncearcト, a fi scos de sub legitimitatea majoritトκ嬖i. Rezultatul este instituirea unei "dictaturi" a individului ネ冓 a minoritトκ嬖i, majoritatea (socialul) fiind culpabilizatト, pasivizatト ネ冓 テョn final ilegitimatト. Aplicarea acestui principiu テョn soluネ嬖onarea problemelor sociale, religioase ネ冓 etnice genereazト tendinネ嫺 ネ冓 procese centrifuge, dezagregante. 窶「 Acネ嬖unea de desocializare prin exacerbarea rolului individului este テョnsoネ嬖tト de o veritabilト ofensivト pentru dezumanizarea ネ冓 degradarea acestuia ca fiinネ崙 raネ嬖onalト, culturalト, socialト ネ冓 chiar biologicト. Prin lipsirea acestuia de orizont cultural - valoric, tradiネ嬖e ネ冓 idealuri ネ冓 prin stimularea instinctualitトκ嬖i se realizeazト un asemenea grad de alienare テョncテ「t practic se ajunge la o stare apropiatト reテョntoarcerii la animalitate. Unitatea organic-funcネ嬖onalト a socialului este テョnlocuitト printr-o alta sumativト (artificialト) テョn cadrul cトビeia indivizii (atomizaネ嬖) se alトフurト unul altuia asemeni grトブnネ嫺lor de nisip テョntr-o grトノadト. Responsabilitatea e テョnlocuitト prin indiferentism, inacネ嬖une ネ冓 lipsト de iniネ嬖ativト. Sfera opネ嬖unilor personale este drastic redusト prin crearea unui iluzoriu confort, individul mulネ孛mindu-se cu locul de muncト, accesul la credite ネ冓 la distracネ嬖i nelimitate. Aceasta duce la o plafonare a fiinネ嫺i umane a cトビei vulnerabilitate creネ冲e prin necunoaネ冲erea stトビii sale, care テョl determinト sト trトナascト テョn cadre prestabilite, imuabile, artificial ネ冓 interesat impuse. テ始 ciuda tam-tamului テョn jurul problemei "drepturilor omului" テョn fapt acesta (omul) テョnceteazト de a mai fi valoare supremト, scop fundamental, redecトホテ「nd treptat la rangul de simplト unealtト vorbitoare. Relaxarea moralitトκ嬖i, drogurile ネ冓 sexualitatea テョmpreunト cu tehnicile de spトネare a creierului prin care se ネ冲erge memoria istoricト, se inhibト raネ嬖onalitatea ネ冓 se excitト impulsivitatea fac din individ un anonim debusolat ce-ネ冓 trトナeネ冲e clipa, un sinucigaネ ori de-a dreptul un profesionist al crimei executate la comandト. Dupト lipsirea lui de orice suport ネ冓 refugiu social, datoritト destructurトビii acestuia, individul テョnceteazト de mai fi agent al dezvoltトビii ネ冓 schimbトビii, pe cale constructivト, a socialului; este lipsit de elanuri creative, robotizat prin ネ冲ergerea memoriei ネ冓 a sentimentului apartenenネ嫺i, prin manipularea trebuinネ嫺lor ネ冓 predispunerea la un comportament "tipizat", fiind condamnat テョn proporネ嬖e de masト, datoritト izolトビii ネ冓 depersonalizトビii, la docilitate ネ冓 テョn final la sclavie - expresia ultimト a degradトビii condiネ嬖ei umane. 窶「 Insinuarea テョn sistemul politic al naネ嬖unilor, monitorizarea ネ冓 influenネ嫗rea acestuia din interior reprezintト o altト direcネ嬖e majorト a acestei veritabile agresiuni planetare. テ始 respectivul scop sunt subvenネ嬖onate forネ嫺, organizaネ嬖i, lideri politici ネ冓 formatori de opinie, influenネ嫗te sistemul de alianネ嫺 ネ冓 campaniile electorale テョn vederea acaparトビii puterii ネ冓 impunerii unor programe care determinト orientarea politicト generalト a statelor ネ冓 face posibilト obネ嬖nerea unor poziネ嬖i privilegiate ネ冓 facilitトκ嬖. Avテ「nd テョn vedere cト implicarea la vテ「rf, テョn partea vizibilト a aisbergului politic, este supusト unor constrテ「ngeri ce o limiteazト ネ冓 unor riscuri determinate de instabilitatea specificト la acest nivel, preocuparea majorト o reprezintト controlul pトビネ嬖i nevトホute a acestuia. Este vorba de aservirea aparatului de stat, nu atテ「t prin intermediul テョnalネ嬖lor demnitari, cテ「t mai ales prin funcネ嬖onarii din eネ兮lonul doi. Avテ「nd テョn vedere cト aceネ冲ia rトノテ「n テョn general anonimi ネ冓 stabili pe funcネ嬖i, indiferent de agitaネ嬖a ネ冓 primenirile staffului politic, practic se asigurト un control permanent, sigur ネ冓 de duratト asupra statului. Funcネ嬖onarii reprezintト "maネ冓na anonimト" prin care sunt promovate anumite interese, stimulate ori blocate anumite procese ネ冓 tendinネ嫺. Dacト doreネ冲i sト subminezi din interior o ネ嫗rト, atunci funcネ嬖onarii sunt cei mai eficienネ嬖 agenネ嬖 prin care poネ嬖 pune beネ嫺 テョn roata administraネ嬖ei, poネ嬖 discredita ネ冓 izola grupul ce deネ嬖ne puterea supremト de decizie, poネ嬖 distruge aparatul productiv, poネ嬖 crea haos juridic, financiar ネ冓 テョn rテ「ndul serviciilor secrete afectテ「nd siguranネ嫗 internト ネ冓 nu テョn ultimul rテ「nd poネ嬖 determina situaネ嬖a materialト ネ冓 starea de spirit a populaネ嬖ei. De aceea creネ冲erea masei de funcネ嬖onari, birocratizarea aparatului, scトパarea de sub controlul social a directorilor de テョntreprinderi ネ冓 instituネ嬖i de cercetトビi, a liderilor locali ai administraネ嬖ei ネ冓 ai unor organisme de stat este un indicator sigur al gradului de disoluネ嬖e a puterii unui stat. De regulト, formulele care mascheazト acest proces poartト titulaturi derutante cum sunt: ツォ reformare ツサ, "democratizare", "descentralizare", "privatizare", "liberalizare", "autonomie localト", "subsidiarizare" etc. Ineficienネ嫗 funcネ嬖onalト, comportamentul represiv ネ冓 extraordinara presiune salarialト asupra bugetului din partea acestui imens aparat funcネ嬖onトビesc contraproductiv reprezintト una dintre cトナle sigure prin care se creeazト nemulネ孛mire ネ冓 dezordine socialト. 窶「 Dupト dezorganizarea ネ冓 slトッirea テョntregului sistem social, lovitura decisivト o reprezintト destatalizarea. Republicanismul ネ冓 constituネ嬖onalismul se considerト cト au reprezentat fisura prin care s-a declanネ兮t asediul asupra statului. テ始 urma manipulトビii maネ冓nii electorale pot fi promovaネ嬖 テョn posturile de decizie supreme ale statului persoane slabe, corupte ネ冓 deci ネ兮ntajabile care pe termen scurt pot deregla mecanismele statale ネ冓 afecta finalizarea unor proiecte constructive. Rotirea, pe cale electoralト, este un mijloc de a dilua responsabilitatea pentru actele antistatale ネ冓 antinaネ嬖onale promovate de cトフre cei aserviネ嬖 ネ冓 a li se ネ冲erge astfel urma. Sistemul separaネ嬖ei puterilor テョmpiedicト centralizarea puterii de decizie ネ冓 permite blocaje, テョntテ「rzieri, ambiguitトκ嬖 ネ冓 ilegalitトκ嬖 テョn actul de conducere a statului. Provocarea de neテョnネ嫺legeri ネ冓 vrajbト テョntre partidele politice, ridicarea populaネ嬖ei テョmpotriva propriilor conducトフori au devenit pテ「rghii importante de intimidare, culpabilizare ネ冓 preluare sub control prin intermediul テョnalネ嬖lor demnitari a puterii supreme de decizie テョn stat. Prin politica de descentralizare ネ冓 autonomizare, conform principiului subsidiaritトκ嬖i, este afectat mecanismul de transmitere, urmトビire ネ冓 aplicare pテ「nト jos a deciziilor. Prin slトッirea exageratト a autoritトκ嬖i centrale se creeazト cadrul impunerii unor condiネ嬖i, a unor mトピuri discriminatorii ネ冓 unor concesii テョn urma presiunilor exercitate de cトフre provincie asupra centrului. Se ajunge ca テョn unele regiuni sト se structureze ネ冓 promoveze interese locale opuse celor generale, fiind astfel テョncurajate tendinネ嫺le centrifuge, autonomiste ネ冓 secesioniste. Pentru limitarea suveranitトκ嬖i ネ冓 restrテ「ngerea independenネ嫺i autoritトκ嬖i centrale se acネ嬖oneazト テョn direcネ嬖a "permeabilizトビii frontierelor", a impunerii unor "proiecte transfrontaliere" ネ冓 participトビii la "proiecte regionale multistatale". テ始 scopul accentuトビii disoluネ嬖ei interne, テョn numele rezolvトビii "problemei minoritトκ嬖lor", acestora le sunt acordate privilegii care le permit sト se manifeste テョn afara cadrului legal ca centru de putere ce se sustrage autoritトκ嬖i centrale, ajungテ「ndu-se la disoluネ嬖a suveranitトκ嬖i ネ冓 spargerea unitトκ嬖i politice ネ冓 teritoriale. Prin promovarea diversitトκ嬖i culturale ネ冓 ofensiva テョmpotriva "naネ嬖onalismului" sunt subminate identitatea, interesele ネ冓 unitatea naネ嬖onalト. La nevoie sunt alimentate puseurile naネ嬖onaliste, etnice ネ冓 rasiste etc. ca mijloc de provocare a unor rトホboaie civile care sト permitト intervenネ嬖a internaネ嬖onalト ネ冓 impunerea din afarト a unor soluネ嬖i dezavantajoase pentru statul テョn cauzト, menite a-l determina la un anumit tip de comportament. Pe aceastト cale devin posibile revizuiri teritoriale ネ冓 chiar destrトノarea unor state. 窶「 Prトッuネ冓rea economicト reprezintト momentul final al aservirii totale a statelor-naネ嬖uni, a cトビor dispariネ嬖e sau diminuare a rolurilor テョn viaネ嫗 internaネ嬖onalト este indispensabilト pentru impunerea noii ordini mondiale. Guvernanネ嬖i, instalaネ嬖 prin susネ嬖nere ネ冓 intervenネ嬖i din exterior, sunt determinaネ嬖 sト angajeze ネ嫗ra テョn mecanismul テョmprumuturilor financiare テョnrobitoare. Prin adテ「ncirea テョn datorii se accentueazト astfel dependenネ嫗 de strトナnトフate. Dupト ajungerea テョn incapacitate de platト, ca urmare a haosului legislativ intern care face ca nimic sト nu mai funcネ嬖oneze, este uネ冰ratト penetrarea complexului economic naネ嬖onal de cトフre marile companii transnaネ嬖onale care, pe fondul instabilitトκ嬖i ネ冓 insolvabilitトκ嬖i, intrト テョn posesia, aproape gratuitト, a unor obiective economice strategice ネ冓 au acces nelimitat la mテ「na de lucru ieftinト ネ冓 nesindicalizatト. Se pune astfel テョn practicト o exploatare neテョngrトヅitト de tip sclavagist. テ始 acest mod ネ嫗ra este scoasト la mezat ネ冓 supusト jafului planificat, テョntregul profit fiind transferat la exterior. Pentru preluarea テョn stトパテ「nire efectivト a テョntregului potenネ嬖al productiv sunt promovate aネ兮 numitele "reforme economice", テョn cadrul unor nesfテ「rネ冓te "tranziネ嬖i" cトフre un model nedefinit; テョn urma dezorganizトビii ネ冓 falimentトビii este テョnlトフuratト orice competitivitate ネ冓 concurenネ崙 テョn interior ネ冓 pe piaネ嫗 internaネ嬖onalト. Prin ネ冩maj ネ冓 sトビトツirea populaネ嬖ei se construieネ冲e "bomba socialト" ce poate spulbera la comandト guvernul ネ冓 dezintegra statul. Imigranネ嬖i pot fi folosiネ嬖 ca mercenari テョn aplicarea unor planuri, sabotori, teroriネ冲i, spトビgトフori de grevト etc. Poporul テョnceteazト de a mai fi stトパテ「n テョn propria ネ嫗rト ネ冓 deposedat de orice mijloace de a-ネ冓 impune voinネ嫗 ネ冓 a trage la rトピpundere aleネ冓i, テョngrトヅit prin legiuiri strトナne ネ冓 manipulat "ネ冲iinネ嬖fic" sfテ「rネ册ネ冲e prin a decade テョntr-o sclavie de tip modern, fトビト putinネ崙 de salvare. 窶「 Ultima etapト o reprezintト aネ兮 numita "Fazト Omega" care vizeazト テョmpiedicarea, pe cale violentト, a oricトビei tentative de sustragere de la aceastト diabolicト agresiune ori de rebeliune sau de テョncercare de eliberare. Se preconizeazト utilizarea, la nevoie, a unor mijloace distructive de ultimト generaネ嬖e cum sunt: "armele electromagnetice", tehnicile ce pot provoca "schimbトビi climaterice" prin care sunt denaturate terenurile, distruse recoltele, intoxicat mediul ori declanネ兮te cutremure de pトノテ「nt. Acestea pot fi テョnsoネ嬖te de altele mai subtile ce duc la "prトッuネ冓ri economico-financiare", influenネ嫗rea evoluネ嬖ei demografice, psihoze ネ冓 fenomene colective de masト etc. Statele nu au nicio posibilitate de ripostト deoarece sistemele de siguranネ崙 ネ冓 securitate naネ嬖onalト au fost din timp dezactivate prin "insuficienネ嫗 bugetului pentru apトビare", "acceptarea テョn organisme de securitate integrate", "dezarmare" ネ冓 "reforme militare"; la nevoie se apeleazト la structuri represive internaネ嬖onale (Forネ嫺 de Intervenネ嬖e, Forネ嫺 de Impunere a Pトツii, Forネ嫺 Multinaネ嬖onale etc.) cu rol de "pacificare" sub autoritatea Organizaネ嬖ei Naネ嬖unilor Unite. Statele naネ嬖onale vor fi aduse テョn situaネ嬖a sト aibト mai mult o prezenネ崙 decorativト, fiind lipsite de orice autoritate ネ冓 putere de decizie, de orice rol テョn viaネ嫗 internaネ嬖onalト prin intermediul unor mecanisme globalizatoare ce fac imposibilト orice sustragere ori reacネ嬖e de autoapトビare. Guvernele devin astfel simple instrumente de aplicare a deciziilor primite de la un centru unic - Guvernul Planetar. Lumea se va obiネ冢ui cu noua organizare, cu noul mod de viaネ崙 cristalizテ「ndu-se treptat o culturト unicト de tip mass-media ネ冓 o nouト civilizaネ嬖e planetarト. La baza acestora va sta un alt sistem de valori, iar deviza "Libertate, Egalitate, Fraternitate", テョn numele cトビeia s-a legitimat テョntregul expansionism, va fi golitト de conネ嬖nut ネ冓 aplicatト selectiv ca o recompensト pentru cei eficienネ嬖 ネ冓 suficient de docili. テ始sトκ冓 criteriile de selecネ嬖e ネ冓 promovare pe baza cトビora individul accede テョn noua ierarhie ar putea cunoaネ冲e modificトビi radicale, esenネ嬖ale devenind loialitatea ネ冓 spiritul de sacrificiu. Nu ネ冲im dacト George Orwell, テョn lucrarea de ficネ嬖une "1984", le-a anticipat imaginativ sau pur ネ冓 simplu le-a reprodus inspirat de o anume realitate descoperitト pe vreo planネ册tト. Oricum テョntrebトビile adresate, テョnaintea jurトノテ「ntului prestat de iniネ嬖aネ嬖 テョntr-o organizaネ嬖e ocultト, pot reprezenta un serios avertisment テョn legトフurト cu principiile de bazト ale unei posibile etici planetare. Iatト care ar fi cテ「teva dintre aceste cerinネ嫺: "Eネ冲i gata sト-ネ嬖 dai viaネ嫗? Eネ冲i pregトフit sト omori oameni? Eネ冲i pregトフit sト comiネ嬖 acte de sabotaj care pot cauza moartea a sute de oameni nevinovaネ嬖? Eネ冲i pregトフit sト-ネ嬖 trトヅezi ネ嫗ra テョn favoarea unei puteri strトナne? Eネ冲i pregトフit sト テョnネ册li, sト ネ兮ntajezi, sト perverteネ冲i minネ嬖le copiilor, sト distribui droguri care creeazト dependeネ嫗, sト テョncurajezi prostituネ嬖a, sト rトピpテ「ndeネ冲i boli venerice, sト faci orice ar avea ネ兮nse sト provoace demoralizare ネ冓 sト slトッeascト puterea poporului? Eネ冲i pregトフit sト te sinucizi, dacト ネ冓 cテ「nd テョネ嬖 vom ordona sト o faci?" Aネ兮 cum transpare din gテ「ndirea unor mentori ネ冓 conducトフori masoni, acest proiect ar urma sト fie realizat テョn trei etape: 窶「 prima a constituit-o lichidarea Lumii Vechi prin fトビテ「miネ嫗re organizatoricト ネ冓 geograficト. In acest scop a fost declanネ兮t ネ冓 sprijinit procesul realizトビii statelor naネ嬖uni ca agenネ嬖 interni ai lichidトビii monarhiilor (テョmpトビトκ嬖ilor) ネ冓 pentru a stimula procesul de laicizare ネ冓 a テョngrトヅi independenネ嫗; 窶「 a doua ar putea viza constituirea confederaネ嬖ilor continentale (SUA, Europa, Asia, Africa etc); 窶「 ultima, a unificトビii planetare ネ冓 intrトビii テョn cea de-a doua vテ「rstト de aur a omenirii. Proiectul este preconizat a fi テョnfトパtuit prin "trei rトホboaie universale", care probabil nu se identificト ネ冓 nu se reduc la cele mondiale, ci corespund mai degrabト celor trei stadii preconizate de realizare. Primul, avテ「nd ca simbol culoarea neagrト, a urmトビit nimicirea imperiilor europene ネ冓 a celui chinez. Al doilea, reprezentat prin culoarea albト, instaureazト confederaネ嬖ile continentale, iar ultimul, desfトκ冰rat sub semnul culorii roネ冓i, ar urma sト proclame triumful Noii Ordini. Cercetarea semnificaネ嬖ei ultimei culori ar fi interesantト, ea putテ「ndu-l simboliza pe Lucifer, dar ネ冓 "deviaネ嬖a spre roネ冰" a spectrului solar ce indicト moartea termicト a universului ori, fiind o culoare caldト, poate exprima "fierbinネ嫺ala" unei confruntトビi nucleare globale. テ始 lucrarea 窶廛in nou テョn glorioasa lume nouト窶 Huxley nu are nici o ezitare テョn a afirma "窶ヲ secolul al douトホeci ネ冓 unulea (窶ヲ) va fi era Controlorilor Lumii (窶ヲ)". テ始 "Statul Comunitar Global" resursele mondiale, テョn rテ「ndul cトビora sunt incluネ冓 ネ冓 oamenii, vor fi riguros controlate ネ冓 rentabilizate de la Centru iar zonele neinteresante (lipsite de aport) vor fi eliminate la nevoie prin foamete, molime, catastorfe naturale ori revoluネ嬖i ネ冓 rトホboaie comandate ネ冓 ネ冲iinネ嬖fic planificate.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy